Coacăz Makosta, tufă

Cerințe ecologice: Preferă climatul umed și răcoros. Nu suportă căldura în exces mai ales în perioada formării fructelor (acestea cad, sau nu se dezvoltă). Iubește soarele, dar se dezvoltă excelent și la semiumbră. Coacăzul roșu preferă solurile luto-nisipoase sau nisipo-lutoase, pe cele nisipoase vegetează doar în condiții de umiditate suficientă. Pânza freatică sub 120 cm. Sunt rezistente la ger până la - 32⁰C. Plantarea: Distanța de plantare între tufe sau pomișori este de 150 cm. Groapa de plantare (lungime x lățime x adâncime): 35x35x40 cm. Tăieri: În primul an se lasă numai 3-5 lăstari și se scurtează la 4-6 muguri. În anul al doilea lăstarii noi de un an se scurtează la 4-6 muguri în așa fel se va forma o coroană uniformă. Tăierile se aplică după căderea frunzelor sau înaintea înmuguritului. La exemplare în vârstă se elimină toate ramurile bătrâne (de 4 ani). Scurtarea ramurilor laterale la 20-30 cm. La soiurile pe tulpină: parul se bate în pământ în așa fel încât să fie cu 4-5 cm sub punctul de altoire. Toți lăstarii sălbatici care cresc din rădăcini sau de pe trunchi, se elimină de la bază (acest lucru este valabil la toate plantele altoite în trunchi scund sau cultivate în sistem de tufă). Fertilizări și irigări: Necesită fertilizări anual (toamna după recoltarea fructelor și primăvara înainte de înflorit). Udare, solul trebuie să fie umectat pe o adâncime de 30-40 cm (dacă primăvara este secetoasă se udă înaintea înfloritului și 15-20 zile înainte de recoltarea fructelor, 1-2 udări în august).